În condiţiile în care în ultima zi din an, românii se pregătesc intens pentru noaptea dintre ani, pentru a merge în diferite locaţii precum restaurante, cluburi sau pentru a găti ultimele mâncăruri pentru a sta acasa, cu familia, cei de la Crucea Roşie Bacău nu se încadrează în tiparul respectiv. Aceştia au pornit dis-de-dimineaţă la drum, însă nu pentru a merge la un salon de înfrumuseţare sau la ultimele cumpărături pentru Revelion ci pentru a ajunge la câteva familii din localitatea Dămieneşti, din judeţul Bacău.
Ce-i drept, de gătit tot au gătit, însă nu doar pentru ei şi familiile lor, ci şi pentru alte persoane nevoiaşe. Astfel, au pregătit mâncare caldă şi pachete cu produse de igienă, haine, jucării şi dulciuri după care le-au împărţit copiilor din unele familii defavorizate din Dămieneşti.
Încărcaţi cu daruri multe, au continuat să aducă bucurie în sufletul copiilor chiar şi în ultima zi a anului 2012!
Unul dintre cazurile pe care Crucea Roşie Bacău l-a sprijinit a fost în urma sesizării acstuia dintr-un articol din ziarul "Deşteptarea", după cum urmează:
O farfurie de branza cu smantana, primita de la o
vecina, atat au au avut pe masa de Craciun sase frati din Damienesti.
Parintii nu au avut bani sa cumpere de mancare, iar de cadouri nici nu
poate fi vorba in aceasta familie. Copiii au auzit ca la trecerea dintre
ani se poate implini o dorinta. Cei mari viseaza sa nu mai citeasca la
lumanare, dar cei mici nu-si doresc decat sarmale.
Gheorghe Curcan are 32 de ani si locuieste impreuna cu sotia, Cristina, si cu cei sase copii intr-o casuta neterminata din satul Dragesti, comuna Damienesti. Sunt, asadar, 8 la masa, toti au nevoie de haine si incaltari, dar singurii bani care le vin lunar sunt cei 240 de lei, alocatia copiilor. „Din banii astia nu iei mare lucru la atatia, ne-a spus trist barbatul. Muncim prin sat si eu, si sotia, dar mai mult pentru ceva de mancare. Ma credeti ca de Craciun am plans amandoi? Ne-a dat o vecina o farfurie de branza cu smantana. Altceva n-am avut. Cei mici au intrebat de sarmale. Cum sa nu plangi?” Porcul din care ar fi trebuit sa le faca mancare copiilor de sarbatori a murit in vara. Alte animale nu au. Putinul pamant l-au dat la asociatie si au primit grau pe el. Macar au avut de paine.
Dorinte pentru ultima noapte a anului
Sarbatorile nu le-au petrecut doar cu masa goala, ci si in intuneric. „Noi ne-am ridicat o casuta muncind asa, prin sat, pe ceva bani sau materiale de costructie, povesteste barbatul. O camera e gata si stam in ea, dar n-am mai avut bani pentru curentul electric. Ne-ar trebui cam 2000 de lei, pe care nu-i putem strange.” Din cei sase copii, trei sunt scolari. Se intorc acasa dupa-amiaza, iar iarna nu mai prind lumina zilei pentru a-si face temele. Scriu la lumanare sau prin vecini. Tot in prizele altora incarca si telefonul mobil pe care il tin numai pentru urgente, daca se imbolnaveste vreun copil. „Caldura le fac, asa, carand lemnele cu spatele din padure, dar curent de unde sa le aduc?” Au solicitat ajutor social de la primarie. „Poate din 2013”, spera barbatul. Pana atunci au alta grija: copiii se pregatesc sa-si puna o dorinta in noaptea dinspre ani. „Cei mari vor lumina la bec, dar inteleg ca-i greu. Ce ma fac eu cu cei mici? Cer tot sarmale.” Sarac dar cu rusine, Gheorghe Curcan si-a calcat pe suflet si ne-a cerut ajutorul.
Sursa: http://www.desteptarea.ro/
Un alt caz impresionant este cel al unei doamne care a cerut cu disperare sprijinul celor de la Crucea Roşie Bacău, printr-o scrisoare trimisă în preajma Crăciunului. Deşi nu au putut ajunge atunci, cei de la Crucea Roşie şi-au îndeplinit şi de această dată misiunea de a-i ajuta pe cei în suferinţă. Astfel, tot în cursul zilei de 31 decembrie 2012, pe lângă cei şase copii care-şi doreau să mănânce sarmale, li s-au mai îndeplinit dorinţele şi altor 3 copii.
Este vorba despre copiii acelei doamne care a trimis scrisoarea către Crucea Roşie Bacău, prin intermediul căreia îşi spunea durerea şi tragica poveste a vieţii sale.
Ultima zi din acest an a fost aşadar una specială, pentru aceşti copilaşi, care au trăit momente de bucurie şi speranţă. Nu numai pentru ei a fost o zi cu totul aparte, ci şi pentru echipa de la Crucea Roşie Bacău, care a marcat cu multă dragoste, dăruire şi umanitate chiar şi ultima zi din calendarul anului 2012. Iar pentru anul acesta, nu rămâne pentru ei decât forţa de a munci în scopul într-ajutorării comunităţii, întrucât buni şi sufletişti au fost dintotdeauna!
Ce-i drept, de gătit tot au gătit, însă nu doar pentru ei şi familiile lor, ci şi pentru alte persoane nevoiaşe. Astfel, au pregătit mâncare caldă şi pachete cu produse de igienă, haine, jucării şi dulciuri după care le-au împărţit copiilor din unele familii defavorizate din Dămieneşti.
Încărcaţi cu daruri multe, au continuat să aducă bucurie în sufletul copiilor chiar şi în ultima zi a anului 2012!
Unul dintre cazurile pe care Crucea Roşie Bacău l-a sprijinit a fost în urma sesizării acstuia dintr-un articol din ziarul "Deşteptarea", după cum urmează:
Sarbatori cu masa goala pentru o familie cu sase copii
Gheorghe Curcan are 32 de ani si locuieste impreuna cu sotia, Cristina, si cu cei sase copii intr-o casuta neterminata din satul Dragesti, comuna Damienesti. Sunt, asadar, 8 la masa, toti au nevoie de haine si incaltari, dar singurii bani care le vin lunar sunt cei 240 de lei, alocatia copiilor. „Din banii astia nu iei mare lucru la atatia, ne-a spus trist barbatul. Muncim prin sat si eu, si sotia, dar mai mult pentru ceva de mancare. Ma credeti ca de Craciun am plans amandoi? Ne-a dat o vecina o farfurie de branza cu smantana. Altceva n-am avut. Cei mici au intrebat de sarmale. Cum sa nu plangi?” Porcul din care ar fi trebuit sa le faca mancare copiilor de sarbatori a murit in vara. Alte animale nu au. Putinul pamant l-au dat la asociatie si au primit grau pe el. Macar au avut de paine.
Dorinte pentru ultima noapte a anului
Sarbatorile nu le-au petrecut doar cu masa goala, ci si in intuneric. „Noi ne-am ridicat o casuta muncind asa, prin sat, pe ceva bani sau materiale de costructie, povesteste barbatul. O camera e gata si stam in ea, dar n-am mai avut bani pentru curentul electric. Ne-ar trebui cam 2000 de lei, pe care nu-i putem strange.” Din cei sase copii, trei sunt scolari. Se intorc acasa dupa-amiaza, iar iarna nu mai prind lumina zilei pentru a-si face temele. Scriu la lumanare sau prin vecini. Tot in prizele altora incarca si telefonul mobil pe care il tin numai pentru urgente, daca se imbolnaveste vreun copil. „Caldura le fac, asa, carand lemnele cu spatele din padure, dar curent de unde sa le aduc?” Au solicitat ajutor social de la primarie. „Poate din 2013”, spera barbatul. Pana atunci au alta grija: copiii se pregatesc sa-si puna o dorinta in noaptea dinspre ani. „Cei mari vor lumina la bec, dar inteleg ca-i greu. Ce ma fac eu cu cei mici? Cer tot sarmale.” Sarac dar cu rusine, Gheorghe Curcan si-a calcat pe suflet si ne-a cerut ajutorul.
Sursa: http://www.desteptarea.ro/
Un alt caz impresionant este cel al unei doamne care a cerut cu disperare sprijinul celor de la Crucea Roşie Bacău, printr-o scrisoare trimisă în preajma Crăciunului. Deşi nu au putut ajunge atunci, cei de la Crucea Roşie şi-au îndeplinit şi de această dată misiunea de a-i ajuta pe cei în suferinţă. Astfel, tot în cursul zilei de 31 decembrie 2012, pe lângă cei şase copii care-şi doreau să mănânce sarmale, li s-au mai îndeplinit dorinţele şi altor 3 copii.
Este vorba despre copiii acelei doamne care a trimis scrisoarea către Crucea Roşie Bacău, prin intermediul căreia îşi spunea durerea şi tragica poveste a vieţii sale.
Ultima zi din acest an a fost aşadar una specială, pentru aceşti copilaşi, care au trăit momente de bucurie şi speranţă. Nu numai pentru ei a fost o zi cu totul aparte, ci şi pentru echipa de la Crucea Roşie Bacău, care a marcat cu multă dragoste, dăruire şi umanitate chiar şi ultima zi din calendarul anului 2012. Iar pentru anul acesta, nu rămâne pentru ei decât forţa de a munci în scopul într-ajutorării comunităţii, întrucât buni şi sufletişti au fost dintotdeauna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea dumneavoastra conteaza, astfel va invit sa comentati.