Caminul Colegiului Tehnic “Anghel Saligny” adaposeteste de luni noapte aproximativ 100 de oameni din localitatea Siretu. Cei mai multi sunt batrini pe chipul carora se citeste deznadejdea si teama ca poate la intoarcere nu vor mai gasi nimic din casa la care au muncit o
viata. “N-am crezut ca la etatea asta as putea ajunge la asa ceva. Ne-o adapostit bine, dar e ca in patul altcuiva. Ce-o fi acasa la mine?”, ofta o batrina ce se chinuia sa urce treptele caminului de la “Anghel Saligny”. Intr-una din camere, o mama incearca sa-si hraneasca
pruncul nascut de abia trei zile. Nu e nici macar declarat si botezat si si-a inceput viata pe drumuri. In jurul femeii de 23 de ani, mai roiesc doi copii, unul de doi ani si altul de 4, care rod o bucata de piine unsa cu miere. “Sunt din Siretu. Am facut si noi ce-a facut lumea. Am
plecat. Ne-au luat jandarmii. Ce era sa fac, daca peste tot era apa?”, spune femeia. Toti vor sa stie cind se pot intoarce la ei acasa. “Dimineata le-am dat doar ceai cu miere si piine. Atit ne-a oferit furnizorul de dimineata. Noi nu aveam niciun depozit de alimente. Am stat pina la patru dimineata aici dar s-a pornit mai greu. A trebuit sa chemam lumea din concediu. Dar la prinz le dam hrana mai buna. Acum la toate caminele unde sunt cazati sinistrati ar trebui adus cite
un medic. Sunt multi oamni batrini si au nevoie de medicamente,iar crucea rosie nu ne poate oferi momentan decat apa,sapun si cateva medicamente din cauza fondurilor neacordate de administratie”, a subliniat Adrian Fuioaga, directorul Colegiului Tehnic “Anghel Saligny”,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea dumneavoastra conteaza, astfel va invit sa comentati.