CRUCEA ROSIE ROMANA - FILIALA BACAU

POVEŞTI DE VIAŢĂ ALE BENEFICIARILOR CRUCII ROŞII BACĂU

           SPĂTARU ANETA –REFUGIATĂ DIN BASARABIA

Locuieşte singură, are 80 de ani şi o pensie în valoare de 884 lei din care 130 de Euro îi alocă pentru a-şi plăti chiria apartamentului în care este domiciliată. Este beneficar al Crucii Roşii Bacău de 2 ani de zile.

Deoarece are un singur băiat, care are propria lui familie, bătrâna este nevoită să se descurce singură, în ciuda bolilor care o mistuie pe zi ce trece (diabet, cardiopatie ischemică, psoriazis).

REFUGIU AMAR

Deşi este înaintată în vârstă, dna Spătaru îşi aduce aminte foarte bine de acele momente când familia ei a primit ordin de evacuare din Basarabia şi s-au refugiat în anul 1944 în România, judeţul Bacău. Pe când avea 9 ani, tatăl a fost deportat. Şi astfel, atât soţia cât şi cele 3 fiice nu au mai ştiut nimic de el timp de 16 ani. 

Pe vremea când locuia împreună cu soţul ei în Sinaia (1955-1956), tatăl ei a fost căutat şi mai apoi găsit. Din dragostea imensă faţă de părintele acesteia, dna Spătaru s-a mutat înapoi în oraşul Bacău pentru a fi alături de familia ei, moment în care s-au reunit cele 3 fiice, mama care nu s-a recăsătorit,  şi soţul despre care nu se ştia nimic timp de 16 ani.

CRUCEA ROŞIE – ANTIDOTUL SINGURĂTĂŢII

Momentan, bătrâna are părinţii şi soţul decedat. Din familie, mai sunt în viaţă cele 2 surori, una care locuieşte în Bucureşti, şi cealaltă în Roman. În urma unei căsnicii de 50 de ani, aceasta a rămas în cele din urmă, singură.

Crucea Roşie reprezintă pentru ea o cale de scăpare din ghearele singurătăţii. Prin participarea acesteia la diferite evenimente organizate pentru vârstnici (Ziua vărstnicului -1 octombrie, festivitate de Crăciun), dna Spătaru povesteşte de fiecare dată cu zâmbetul pe buze că a avut ocazia de a socializa cu alţi bătrâni şi de a se simţi bine, chiar mai tânără cu câţiva ani. De asemenea, când voluntarii trec pe la ea pentru a-i lăsa câte un pachet alimentar,  vizita nu decurge numai la câteva minute ci chiar la ore întregi, timp în care sunt depănate amintiri ale bătrânei, ce sunt ascultate cu mare interes de către voluntari.

Cel mai mult de admirat, este faptul că, deşi a trecut prin perioade dificile ale vieţii, bătrâna şi-a preţuit într-adevăr părinţii, lucru de care însă nu se poate bucura şi ea, la rândul ei, având în vedere faptul că locuieşte singură, şi fiul neavând timp să treacă destul de des pe la ea.

  USĂTĂI MARANDA – MAMĂ ÎNDURERATĂ

Are 88 de ani, locuieşte singură şi de curând i-a murit unicul ei fiu. În urma durerii pricinuite, singura persoană care o mai ajută este nora ei. Se află în grija Crucii Roşii Bacău de aproximativ 4 ani de zile. Venitul acesteia este o pensie de urmaş, de veteran de război, în valoare de 271 lei.

Trăind de peste 27 de ani în singurătate, dna Usătăi s-a obişnuit cu chinurile bătrâneţii şi încearcă pe cât de mult posibil să nu se dea bătută în faţa bolilor pe care le are (hipertensiune, probleme cardiace).

La fiecare vizită a voluntarilor Crucii Roşii Bacău, bătrâna îşi spune păsurile dar şi povesteşte despre cum reuşeşte să se îngrijească singură.

Cea mai mare temere a acesteia este să cadă la pat şi să nu poată să mai facă nimic de una singură.

3.                

                      

                           MATACHE EUGENIA – NEŞANSA DE A NU AVEA UN COPIL

Are 75 de ani, locuieşte singură şi se chinuie să trăiască dintr-o pensie de 350 de lei. Pe lângă faptul că nu a putut avea copii deşi aceasta şi-a dorit toată viaţa unul, dna Matache se simte slăbită nu numai din cauza bolilor (osteporoză, boli cardiace) ci şi din cauza singurătăţii care o doboară.

Nu are pe nimeni să o ajute, soţul fiind decedat. Mai are doar o soră în Bacău şi câţiva nepoţi.

Este de o lună de zile beneficiar al Crucii Roşii Bacău, iar cel care a sesizat situaţia bătrânei este unul din nepoţi, şi totodată voluntar la Crucea Roşie Bacău. El este cel care mai trece pe la ea, în calitate atât de voluntar cât şi de nepot. 

4.                   

             RADU MARIA – DUPĂ MUNCĂ ŞI RĂSPLATĂ

 
Are 69 de ani şi locuieşte singură neavând decât o soră care o mai ajută cu diferite treburi. Are o pensie de 350 de lei şi un căţel care alarmează voluntarii. că bătrâna este acasă, ori de câte ori aceştia bat la uşa ei, deoarece aceasta se deplasează foarte greu în urma unui AVC, rămânând cu pareză pe partea dreaptă.

Timp de 3 ani de zile, a beneficiat de îngrijiri socio-medicale şi sprijin în treburile casnice oferite de către voluntarii Crucii Roşii Bacău.

Pe lângă faptul că soţul este decedat şi că nu are copii, dna Radu mai are 2 fraţi cu aceeaşi problemă de sănătate  ca a ei(pareză). De aceea, singura care o mai poate ajuta este sora ei, care deşi, la rândul ei are o fiică, imobilizată în căruţ, nu ezită să treacă periodic pe la ea.

Până acum, au mai ajutat-o şi voluntarii să se mai descurce atât cu treburile casnice cât şi cu problemele de sănătate.

A lucrat pentru mult timp ca şi croitoreasă, depunând foarte multă pasiune în munca ei. Pentru dna Radu nu conta că se odihnea foarte puţin şi muncea foarte mult. La un moment dat însă, a suferit un AVC chiar în timp ce lucra. Astfel, sunt 6 ani de când a rămas cu pareză şi se chinuie să supravieţuiască.

  UŢĂ VALENTINA – SUFERINŢĂ ŞI NEPUTINŢĂ

Are 63 de ani, locuieşte singură şi trăieşte dintr-o pensie de handicap de 234 lei. Este semioarbă şi are un copil care, bolnav fiind(ulcer varicos),  a vândut apartamentul său şi a plecat în Germania pentru a suferi diferite intervenţii chirurgicale.  

 
Deoarece are diabet, nu de puţine ori a căzut în stradă. În urmă cu 2 luni chiar, a fost lovită şi de o maşină necesitând internată în spital.

Problemele grave  de vedere i-au creat tot felul de incidente neplăcute precum unul în care s-a prăbuşit peste aragaz şi s-a ars pe torace.

În urma unui AVC suferit cu un an în urmă, a rămas cu pareză pe partea dreaptă. De asemenea, suferă şi de insuficienţă renală, astm, cardiopatie ischemică, hernie dedisc. Bătrâna a avut şi momente de disperare neştiind cum să facă să poată supravieţui. Neavând pe nimeni care să o ajute, dânsa mai apelează la vecini ca să capete o lingură de mâncare atunci când zace în pat. Nemaiavând cum să se deplaseze singură solicită ajutor şi pentru diferite treburi (cumpărături, plăţi facturi etc).

            Deşi cazul d-nei Uţă, este unul nou introdus în baza de date a Crucii Roşii Bacău, voluntarii au sesizat necesitatea îngrijirilor medicale ce trebuie oferite acesteia.