vineri, 31 octombrie 2008

Ajutor la domiciliu


Multi dintre batrani sunt saraci lipiti-pamantului. Sunt lipsiti de putere si bolnavi. Unii din ei sunt batuti si tinuti flamanzi chiar de catre copiii lor. Crucea Rosie le vine in ajutor cu mancare, imbracaminte si asistenta medicala de cate ori este nevoie.

Centrul de asistenta si ingrijire la domiciliu " Deschide-ti o usa!" initiat de Crucea Rosie Bacau se adreseaza persoanelor varstnice din judetul nostru. Scopul acestui proiect este imbunatatirea conditiilor de viata in cazul acestei categorii sociale. Dupa cum ne-a declarat reprezentantul CR Bacau, Marlena Cleanu, peste 120 de batrani din mediul rural si urban beneficiaza de acest ajutor. " 50 dintre acestia provin din mediul rural, ceilalti locuiesc in oras. Localitatile in care noi oferim asistenta la domiciliu sunt Bacau, Comanesti, Traian si Secuieni. Motivul pentru care am ales cele 3 sate a fost lipsa unui alt furnizor de asistenta la domiciliu in zona. De asemenea, un alt aspect important, a constituit faptul ca autoritatile locale, s-au implicat si ne-au inlesnit activitatea", a precizat Marlena Cleanu.

Planul de ingrijire consta in deplasarea voluntarilor si a personalului CR la domiciliul beneficiarilor si punerea in practica a serviciilor aferente. "Din cauza faptului ca multi dintre ei traiesc singuri, noi le-am oferit servicii de socializare, un exemplu in acest sens fiind balul pe care l-am organizat, de Ziua Internationala a Persoanelor Varstnice. In acelasi context a avut loc si excursia la Slanic Moldova", a explicat reprezentantul CR. In fiecare luna, batranii din evidenta CR primesc pachete cu produse alimentare, haine si articole de igiena.

Vieti chinuite

Un sfert din cei 210 batrani au nevoie permanenta de asistenta medicala. " Aceste persoane sunt dependente de ajutor. Unele nu se pot deplasa si noi le administram tratamentele prescrise. Ii ajutam sa manance, le pregatim masa, ii ajutam la treburile din gospodarie si, daca este necesar, ii ajutam cu toaleta personala. Mergem zilnic unde este nevoie", ne-a spus M.C.

Cazurile de batrani abuzati sunt binecunoscute de voluntari. "Avem cazuri in care batrana este batuta si chinuita de fiul ei, dar noi nu putem interveni pentru ca ea nu este de acord. Ca ea sunt multi batrani care suporta jigniri si batai din partea propriilor copii. Cauza principala fiind deja cunoscuta- alcoolul. Conditiile in care sunt nevoiti sa traiasca multi batrani sunt foarte grele. De aceea incercam sa ii ajutam cat de putin", ne-a spus un voluntar CR. In cadrul acestui program sunt ajutati si batranii cu afectiuni grave si boli in ultima faza. Acestia nu au bani sa mearga la doctor, asa ca boala ii macina pe zi ce trece.

Fiecare beneficiar are un plan individualizat, fiind ajutat in functie de nevoi. Pentru a face parte din acest program, batranii saraci trebuie sa depuna o cerere la Crucea Rosie. Dupa efectuarea unei anchete sociale se va stabili gradul de necesitate. In momentul actual, 15 voluntari se ocupa de acest proiect social. " Pentru acest an am primit finantare de la Consiliul Local, Primaria Bacau, si Consiliul Judetean. Batranii continua sa ramana in izolare sociala si saracie, astfel ca avem nevoie in continuare de sprijin", a completat M.C. Finantarea este problema vesnica a celor ce doresc sa faca un bine. Voluntarii refuza sa se dea batuti si le deschid in fiecare zi usa acelor oameni care sunt uitati chiar de familiile lor.

Sursa: Monitorul de Bacau

miercuri, 29 octombrie 2008

Multumirea si admiratia mea fata de cei de la Crucea Rosie






Totul incepe cu un vis ...care mai tarziu sa transforma in realitate.

Viitorul este suma pasilor pe care-I fac, inclusiv cei mici care sunt ignorati si timpul isi plimba incet bisturiul pe fata mea, indragostit de arta sa.

..”juca luna in apa si fulgera spre noi lumina”..

Un cer imbujorat, o liniste calda, Septembrie ma priveste cu ochii umeziti la ceas de seara.Iubesc toamna pentru culorile pastelate, pentru liniste, pentru frigul de afara, pentru razele raslete de soare, pentru gustul de must si nu in ultimul rand pentru zambetele de toamna a celor de la Crucea Rosie, paradoxal in tristetea zilelor de vara, in amintirea marii comparata cu un paun colorat de soare care se infoia si pictat cu pensule uscate pe nisip.

Ochi-mi adormiti se lovesc de privirea fixa a norilor intunecati ce-mi sting soarele.
Imi sunt gandurile atat de intunecate, incat mi-e aproape imposibil sa le multumesc celor de la Crucea Rosie, am avut zile frumoase datorita dansilor, exact de ce aveam nevoie.Si incep prin a-mi asculta gandurile iar apoi i-au o bucata de vocabular si o framant, poate, poate iese un cuvant perfect functional.
Imi traiesc copilaria( tineretea) experimentand maturitatea prin munca de voluntariat la Crucea Rosie. Sunt sincera si-mi recunosc neputinta, uneori ma deruteaza atat de mult lucrurile frumoase care-mi sunt spuse, incat nu stiu cum sa le raspund decat zambind.

Ii multumesc, Domnului Director, Dan Babliuc, si de asemenea, Marlenei, pentru sinceritate, pentru rabdarea si nu in ultimul rand pentru prietenia neconditionata.Dansii sunt subtili, ironici, evazivi, metaforici.Prea complicati pentru multi, dar aceasta a fost cel mai important pentru noi, si de ceea ce aveam si mai avem nevoie, si cu care,pot sa zic, ca ne-au “fermecat”:D.
Sunt un copil incapatanat si egoist, dar cu timpul am invatat sa fiu mai toleranta si mai temperata, si asta cu ajutorul voluntarilor si in special lui Cristi.

Domnul director, in special tin sa va multumesc pentru rabdarea pe care-ati avut-o cu mine, pentru unicul fapt ca mi-ati devenit prieten cu aceeasi spontaneitate. Nu v-am vazut niciodata suparat ceea ce m-a incurajat enorm de mult sa merg mai departe.
Ne-am bucurat la fiecare ironie subtila din partea dumneavoastra la adresa noastra si nu ati ratat nici-o ocazie de a va face placut celorlalti, din jurul dumneavoastra.


Recunosc, ca am avut impresia ca gradul de maturitate e mai ridicat, si in cazul meu, obiceiurile proaste mor repede, caci sunt constienta ca n-ar fi trebuit sa fac ce-am facut.

Ii multumesc, Marlenei cat si Mirelei pentru prietenia oferita neconditionat, m-ati ajutat tot timpul cand am avut nevoie atat fizic cat si moral.Va multumesc pentru tot, si-mi cer scuze de momentele agasante, de enervarile mele puerile si ilogice.


Va multumesc
!

Articol redactat de voluntara noastra, Iordache Sonia Ioana

luni, 27 octombrie 2008

Sfintirea monumentului eroilor din Colonesti

Sâmbata dupa-amiaza, in comuna Colonesti, in prezenta unei numeroase asistente, a avut loc sfintirea monumentului inchinat memoriei eroilor cazuti in primul si al doilea Razboi Monbdial. Monumentul a fost ridicat la initiativa primarului Valentin Iancu Mârzac, un mare iubitor al istoriei, si s-a dorit a fi un gest de recunostinta a comunitatii locale fata de eroii de pe meleagurile comunei Colonesti care si-au jertfit viata pentru o cauza nobila.Festivitatea sfintirii acestui monument a fost organoizata de Consiliul Local Colonesti in colaborare cu Organizatia comunala a veteranilor de razboi. Monumentul a fost ridicat intr-un parc foarte frumos amenajat care va deveni, cu siguranta, unul din punctele de atractie din centrul comunei si un loc de recreere atât pentru cei in vârsta cât si cei mai tineri. La festivitatea de sfintire si dezvelire a monumentului a fost de fata si presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, intâmpinat cu pâine si sare de localnici.

Dupa ce a avut loc slujba religioasa de sfintiere a monumentului, presedintele Consiliului Judetean a adresat câteva cuvinte celor prezenti, subliniind implicarea decisiva a primarului comunei in ridicarea monumentului. “Am aflat ca d-l primar este un mare iubitor al istoriei si acest lucru l-a determinat sa initieze acel proiect de hotarâre de construire a monumentului. Este foarte bine sa ne amintim de cei care si-au dat viata pentru ca noi sa traim mai bine. Stiu ca sunt peste 250 eroi cazuti in cele doua Razboaie Mondiale. Il felicit pe d-l primar pentru ceea ce a realizat si va promit ca voi reveni in comuna ori de câte ori voi fi chemat. Am participat la festivitatea depunerii de coroane la Bacau. Va marturisesc ca au fost de fata vreo 50 de persoane. Aici, la Colonesti, sunteti peste 150 de oameni, dintr-o populatie de aproape trei mii de locuitori. Asadar, ati fost peste Bacau”, a spus Dragos Benea. La festivitate au participat si consilierul PSD Ionel Floroiou, directorul DGASPC Bacau, Sorin Brasoveanu, Cristian Vintila, candidatul PSD la Camera Deputatilor, Dan Marcel Babliuc, director Crucea Rosie, cadre didactice, oameni de afaceri. Festivitatea s-a incheiat cu depunerea de coroane si un program artistic sustinut de elevii scolii din Colonesti.

Dan MINDIRIGIU

Sursa: Observatorul de Bacau

duminică, 26 octombrie 2008

Luna Octombrie plina de activitati la Crucea Rosie



Crucea Rosie Bacau reprezinta un punct de sprijin pentru 110 batrani din mediul rural cat si din cel urban care au nevoie de un ajutor.


Voluntarii sunt o parte din aceasta organizatie pentru care termenul de “a ajuta” nu se rezuma doar la donatiile materiale. Au fost pusi fata in fata cu realitatea: nu exista “tinerete fara fara batranete si viata fara de moarte”. Fiecare se vede in cel pe care il ingrijeste, de aceea se regasestc in citatul lui Jim Bishop:”Viitorul este ca o oglinda lipsita de transparenta. Oricine incearca sa se priveasca in ea nu va vedea decat niste contururi sterse ale unui chip imbatranit si coplesit de griji.


Pentru a accentua dreptul la o viata mai buna, Crucea Rosie Bacau a organizat de “Ziua Varstnicului” pe data de 1 octombrie 2008 o masa festiva in cadrul Restaurantului Militar Bacau (RMB) la care au fost invitati cei 110 batrani pe care ii are in ingrijire. Ca si dar de ziua lor li s-a oferit o excursie pe 8 octombrie la Salina din Tg-Ocna si apoi in Slanic Moldova gratuita si un pachet ce continea un kit igienic.Pentru a face atmosfera mai placuta au participat si 30 de voluntari si artisti de la Palatul Copiilor. Cu ajutorul lor ziua de 1 octombrie 2008 a reprezentat un succes.


Pe data de 7 octombrie 2008 Crucea Rosie Bacau a avut onoarea de a gazdui pe o perioada de 4 zile delegatia italiana de Cruce Rosie Italiana formata din: Dante Ferraris, Liberato Cuoco, Fabio Torretta, Guido Gonella , Boccardo Anna Capiluppi, Capiluppi Gianfranco. Au fost invitati sa vada monumente istorice din imprejurimile Bacaului: Salina de la Targu Ocna, Manastirea Ciolpani din Buhusi etc. si zona sinistrata de la Saucesti. In data de 10 octombrie, invitatii nostrii au vizitat zona Garleni unde au stat in compania voluntarilor de la Crucea Rosie Bacau.

Atmosfera a fost placuta iar delegatia italiana a avut ocazia sa guste din specialitatile culinare romanesti.Din vizetele anterioare s-au primit ca donatie din partea Crucii Rosii Italiene un numar de 7 ambulante si 5 autovehicule. Cu ajutorul lor CR Bacau spera ca va putea sa-si realizeze un serviciu propriu de ambulanta activ.

Pe data de 11 octombrie 2008 delegatia italiana si-a luat ramas bun de la colegii romani, asigurandu-i ca perioada petrecuta in Bacau le-a facut o deosebita placere.

Cu ocazia a 600 de ani de atestare documentara a Romanului, Episcopia Romanului a organizat o ampla manifestare spiritual-religioasa pe data de 11-12 octombrie 2008.

Pentru ca era asteptat un numar mare de personae participante,s-a cerut ajutorul Crucii Rosii Bacau. Aceasta a raspuns prompt, iar la cererea Episcopiei s-au trimis 12 voluntari instruiti in prim-ajutor alaturi de 6 corturi de Cruce Rosie complet echipate.

Nu s-au inregistrat cazuri grave care sa necesite interventia urgenta a ambulantei, ci cazuri minore care au fost tratate cu toata seriozitatea de personalul instruit. Actiunea s-a incheiat cu succes.La sfarsit voluntarii au atins moastele Sfantului Nifon, au luat anafora pentru cei dragi.


Crucea Rosie Bacau are aproximativ 20 de voluntari veterani si instruiti. Pentru ca in aceasta perioada s-au inscris 30 de voluntari noi, s-a hotarat sa se inceapa un nou curs de instruire in prim ajutor cu sprijinul domnului doctor Mohamad Awad.(foto dreapta)

Prima intalnire a avut loc sambata, 25 octombrie 2008 in care s-au stabilit termenii si conditiile in care acesta se va desfasura. Una dintre conditii este aceea ca voluntarul care a primit instruirea in prim-ajutor gratuita sa activeze in cadrul Crucii Rosii pe o perioada minima de 6 luni de la absolvirea cursului. Ceea ce este justificat de faptul ca pana acum multi tineri au beneficiat de cursul gratuit datorita statutului de voluntar ca apoi sa renunte.


In concluzie, totul se rezuma pentru Crucea Rosie Romana la fapte si mai ales la omenie. Prin definitie ea incearca sa ajute umanitatea, de aceea ce se incearca prin voluntari este de a nu ramane indiferenti:” Cel mai grav pacat savarsit fata de semenii nostrii nu este de a-i uri, ci de a fi indiferent fata de ei. Aceasta este esenta neomeniei." George Bernard Shaw

Articol redactat de voluntara noastra Minecan Elma Maria

sâmbătă, 25 octombrie 2008

Crucea Rosie este alaturi de veteranii de razboi


         

          Astazi, voluntarii Crucii Rosii Bacau participa la dezvelirea monunmentului dedicat eroilor de razboi de la Colonesti.

La eveniment sunt asteptati peste 30 de veterani de razboi, oficiali si localnici. Dupa cum ne-a declarat Dan Babliuc, directorul CR Bacau, voluntarii vor imparti cadouri persoanelor varstnice. " Noi suntem alaturi de cei batrani si, cu aceasta ocazie, le vom face aceasta surpriza. Voluntarii Crucii Rosii nu activeaza numai in acest oras, ei se deplaseaza tot timpul in judet pentru a ajuta persoanele in varsta", a precizat Dan Babliuc.

De asemenea, voluntarii CR au distribuit, in aceasta perioada, ajutoare constand in alimente. " Ne-am deplasat la locuintele celor singuri si batrani pentru a le duce mancare, fructe, legume si pentru a-i ajuta la treburile din gospodarie. Este foarte greu pentru un batran bolnav sa se deplaseze. De aceea, noi oferim asistenta la domiciliu si incercam sa le mai alinam din suferinta", a mentionat directorul CR.

Sursa: Monitorul de Bacau

luni, 13 octombrie 2008

Episcopia Romanului



Inarmati cu un strop de credinta,cu un gand bun si cu generozitatea de a acorda primul ajutor... Ne-am trezit in dimineata de 12.10.2008... Voluntarii Crucii Rosii Bacau au
 pornit voiosi intr-o "noua actiune".Uniti devenim mai puternici,impreuna reusim sa monotorizam 17000 de oameni care asculta cu sufletul plin de caldura slujba dedicata Sfantului Nifon.

Intr-o dimineata cand nici soarele nu se trezise,frigul era asternut in orasul pregatit de sarbatoare am reusit sa ne adunam fortele si sa ajungem acolo unde era nevoie de ajutorul nostru.Sa intampinam moastele Sfantului Nifon impreuna cu multimea de enoriasi.

Parca citeai pe chipul fiecarui om ascuns in gandul credintei in Dumnezeu,siguranta ca nu vor avea nici o grija asupra sanatatii exterioare atata timp cat noi suntem acolo.Sanatatea sufleteasca e divina,sanatatea trupeasca e pazita de noi.Atenti ,cu privirea in jurul nostru sa nu existe vreun incident nedorit,ne imbogateam sufletul cu vointa si cu credinta,cu speranta si dorinta.
        Din nefericire au existat cateva incidente nefaste,dar voluntarii care erau mai aproape de incident au ajutat victima acordandu-i primul ajutor.In astfel de situatii secretul este sa fii activ,sa uiti de panica si sa transmiti victimei mesajul ca totul este bine si nimic rau nu se va intampla.Sa il ajungi atat fizic cat si psihic.
         Am fost sa ajutam sa fim solidari,iar timpul pe care l-am petrecut acolo a fost util pentru oameni care au venit la slujba,dar si pentru noi caci am avut sansa sa avem grija de sufletul nostru. O masura a valorii umane am intampinat si de data aceasta ca de fiecare data cand suntem solicitati sa participam in diferite activitati de acordare a primului ajutor.Si am trecut cu bine si de data aceasta plecand cu inimile vii si deschise.
         
A fost o zi in care am daruit si am primit.Am daruit siguranta, am primit lumina sufleteasca. Am incheiat aceasta zi imbracand sufletul in speranta si invatatand inca o data "ca o viata reusita este aceea in care reusesti sa fii acolo unde cineva are nevoie de tine".
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                       
Articol redactat de voluntara noastra, Elena Rosu



sâmbătă, 4 octombrie 2008

Îngerii în uniforme roşii


Castravete are încă zulufi de copil, e slăbuţ şi fragil, dar strigă „prezent” de câte ori Crucea Roşie îl cheamă la datorie. Mihaela, voluntară veterană, abia are 18 ani, dar se face ca un bărbat de puternică atunci când vine vorba să care cu cârca ajutoare pentru săraci. Săptămâna trecută, amândoi au muncit pe brânci ca să împartă ajutoare sinistraţilor, cu alţi câţiva voluntari de la Crucea Roşie Bacău. S-au dat 50 de aragaze şi 50 de frigidere celor mai amărâte familii sinistrate din Săuceşti.

Puhoiul de lume e ţinut în frâu de doar câţiva jandarmi: „Numai 50 de oameni, ăia de pe listă, vă rugăm, nu 200, câţi sunteţi dumneavoastră”, ţipă un jandarm. Marea de oameni nu se clinteşte. Stă băţoasă pe loc, cu faţa lipită de gardul căminului cultural. Cum coboară din microbuz copiii-voluntari cu uniforma roşie pe ei, puhoiul se pune în mişcare gata să-i înghită. „Casa mea a fost prima căzută”, începe un bărbat. „Taci din gură, că tu ai mai primit ajutoare de vreo două ori, neruşinatule, mie nu mi-au mai dat niciodată”, îi dă peste nas vecina. Un moşneag numai piele şi os reuşeşte să lipească de gard un voluntar şi-i povesteşte în amănunt cum era gata să-l omoare apa.

„Vă înţeleg perfect, dar nu sunteţi pe lista cu ajutoare”, i-o taie băiatul cu inima strânsă. Bătrânului i se mai alătură câteva vecine. Fiecare ia la rost câte un voluntar, încercând să-l convingă cât de multă nevoie ar avea de un frigider. „Ieri mi-a murit bărbatul de cancer, tare aş avea nevoie de un aragaz să-i fac şi lui o masă”, se plânge văduva Zaicencu, în doliu. „Am nepot de doi ani, azi e ziua lui, ce fericit ar fi dacă am avea pe ce să-i facem şi lui un tort”, lăcrimează Elena Ifrim în faţa unei voluntare. Fata abia e o copilă, ar vrea sincer să ajute pe fiecare, dar regula e cinică: primesc ajutorul numai familiile deja stabilite prin anchetă socială. Dintre cele două femei, numai una e „câştigătoare”. Fata se uită în tabel, apoi se pregăteşte sufleteşte să-i dea „necâştigătoarei” vestea cea rea.

Amândouă aşteaptă cu sufletul la gură, ca împătimiţii Loto numerele extrase. Munca la Crucea Roşie a călit-o pe fată ca pe soldat, să ia în piept viiturile cele mari fără să se lase doborâtă. Dar să dea o astfel de veste, e aproape la fel ca în ziua aia când umbla cu apa până la gât, să împartă pâine. Verdict: văduva nu e pe listă. Mortul o să-şi primească pomana de la reşou. Elena Ifrim e fericită. Şi fratele ei e pe listă. Voluntarul Castravete le urcă darurile într-o căruţă de împrumut, iar femeia şi fratele se întorc triumfători acasă. Amândoi păşesc pe lângă căruţă ca regii, ţinând calul de căpăstru. Prin vecini mişună cărucioare umplute cu frigidere, şi excavatoare cu aragazul fixat în cupă. Fantele comunei, în pantaloni Dolce Gabana, se opinteşte cu butelia în braţe.

„Să ne gândim că şi vecina are nevoie de frigider”

Doljeşti, Piatra Neamţ. Gheorghe Cojocaru, primar de 20 de ani, îi organizează pe săteni milităreşte: „Ştim că dumneavoastră sunteţi 300, iar ajutoarele sunt numai pentru 50 de familii, dar să nu ne înghesuim, să fim oleacă civilizaţi... să ne gândim că şi vecina din faţă are nevoie de frigider. Şi, nu uitaţi un lucru: ne puteţi judeca pe noi, dar nu şi pe cei care ne dau aceste ajutoare. Să demonstrăm domnilor de la Bucureşti că supărările nu ne-au întunecat inimile. Acum vă rog frumos să rămână numai cei 50 pe care-i strig eu acum”. Şi începe: „Tulbure („prezent”, se ridică două degete din mulţime), Uşanu, Ţapu („aici”), Andrieş Alexandru....”.

Voluntarii Crucii Roşii se privesc nedumeriţi. Oamenii parcă n-ar fi sinistraţi. Este prima dată când ţăranii bătuţi de ape nu se înghesuie la ajutoare şi nici nu-şi aruncă cuvinte grele. Care ar avea vreo ocară pe limbă, şi-o înghite imediat, după o privire tăioasă de-a primarului. Dar lui tot i se pare că ordinea nu e desăvârşită: „Domnilor voluntari, înţelegeţi, Doljeştiul este un butoi cu pulbere acum, îmi cer scuze pentru comportamentul oamenilor, au scuza faptului că sunt necăjiţi”, zice. Nu-i răspunde nimeni. Toată lumea e ocupată se se mire: în faţa primăriei, oamenii s-au organizat frumos, pe un rând, fiecare lângă căruţa lui. Nu se fac bisericuţe, nu se aruncă bârfe, fiecare îşi aşteaptă rândul în perfectă linişte. Zici că e moment de reculegere.

Şefii mari ai Crucii Roşii - salahori cu voluntarii „ăia mici”

În depozitul cu ajutoare, şefii Crucii Roşii s-au pus pe treabă - e mult de cărat şi n-au inima să-i lase numai pe „ăia mici” să-şi rupă spinarea. Tânărul Radu Pop, director general al Crucii Roşii, cară frigidere, şoferul e ocupat cu buteliile, iar ultimul venit, Petre Trandafir, general doctor şi şef la Situaţii de Urgenţă, lucrează cum a învăţat el, după zeci de ani de armată: stă în poziţie de drepţi, cu veşnica borsetă în stânga şi cu o butelie în dreapta. Din când în când, comandă scurt: „Hai, doi oameni aicea”. Anca Zaharia, director Relaţii Internaţionale, fată delicată şi şcolită pe afară, îi iscuseşte pe sinistraţi cum să semneze de primire. Prin faţa ei trec bătrâne cu mâl în unghii şi moşnegi plini de glet, coborâţi direct de pe schele, unde-şi refac casele. Nu le mai vine să plece, că Anca le zâmbeşte aşa frumos, apoi spune fiecăruia „vă rog” şi „mulţumesc”, cum n-au mai pomenit ei niciodată în sat. Dar asta nu e nimic, zice şoferul Dodescu, „să fi fost aici a doua zi după potop, atunci să fi văzut voluntariat mare!”.

Copiii-volunatri au stat flămânzi, că au zis să mănânce întâi sinistraţii, povesteşte. „Apoi, să fi fost la Ionelu, când am trecut cu camionul prin apa aia aşa înaltă, de ziceai că-i mare. Ne-a ajuns apa în cabină, până la genunchi şi nu mai vedeam şanţurile, aşa că puteam să ne răsturnăm oricând, ne era tare frică. Şi să fi văzut copiii ăştia de paişpe ani, voluntarii noştri, cum umblau ei noaptea prin apă, cum mergeau în faţa camionului, să înfigă beţe unde sunt şanţuri, însemnau locul, ca să nu se răstoarne camionul cu ajutoare. Umblau să ajute nişte familii rămase pe acoperiş...”

Sursa: Gandul


vineri, 3 octombrie 2008

Eu si Crucea Rosie


In mintea mea au inceput sa rasune rasetele copilaresti pierdute in ecouri, lovite de teii batrani ce au fost zamislite intr-o minte inocenta. Imi amintesc prima zi de scoala inmuiata in miros de frunze vestejite ratacite de vant, mangaiate de lacrimile unei veri abia pierdute, ploi ce impletesc in minte acea amintire.

        Iernile sunt acum tablouri de mainile unui copil ce viseaza jucandu-se in zapada, alunecand cu o sanie vesela pe un derdelus ce pare de zahar in bataia razelor argintii sau privind prin geamul aburit de mirosul de cozonac, ninsoarea grea cum se asterne, tablouri inramate cu flori de gheata ce vor atarna pe vecie in amintirile mele.

         Cerul are grija sa impleteasca zilnic lumina si intunericul pentru noi, iar marea se arunca in orice secunda peste nisipul insetat :D.

  Imi amintesc de ziua in care am renuntat la toate inutilitatile , la ignoranta, la egoism, gandindu-ma la viitor, la planuri, la oameni care sufera.Totul este fals, regizat. As vrea sa cred ca totul este doar o punere in scena a unei piese si urmeaza sa cada cortina si se va sfarsi.Dar...intru pe sub cortina...trezindu-ma intr-o incapere destul de mare, insa atractiva, unde erau oameni linistiti, amabili, avand doar un singur scop: acela de a ajuta persoanele, de a aduce un zambet pe fetele lor si nu in ultimul rand ameliorandu-le suferintele.

       Prima zi la, Crucea Rosie, eram ca o buburuza batuta de vant, ametita de tot ce se invartea in jurul meu si uimita de daruirea trup si suflet al voluntarilor pentru orice. Incetul cu incetul , am inteles ce inseamna daruirea aceasta catre oameni, am incercat pe cat posibil sa ma integrez, sa ajut, sa aduc si eu o bucurie la randul meu celor nevoiasi.

      Mi se scufunda gandurile ce rod existenta pana la un nimic ce se confunda cu cenusa si praful, fara sa apreciez simplitatea si frumusetea pura a unei lumi pline de minuni ascunse ce pot fi, daca stiu sa privesc. 

       Datorita Crucii Rosii, mi-am deschis orizonturile, am invatat sa am rabdare, sa gandesc, sa privesc, sa inteleg durerile altora si nu in ultimul rand acordarea primului ajutor care este intru totul benefica si necesara.
       A trecut un an cu aripi frante, am inteles mai mult sau mai putin suferintele oamenilor si am incercat sa fiu mai buna cu ceilalti, lasandu-mi egoismul departe.

     Va multumesc pentru ce ati facut pentru mine si imi pare rau daca v-am dezamagit

 Big hug for my family :D >:D<..

Articol redactat de voluntara noastra, Iordache Sonia Ioana

1 octombrie, Ziua Internaţională a Pensionarilor



Petrecerea pensionarilor nevoiaşi, pregătită de voluntarii Crucii Roşii Bacău









Vârstnicii săraci din baza de date a Crucii Roşii filiala Bacău au petrecut Ziua Pensionarului ca la carte, şi anul acesta. Pe 1 octombrie au mers la restaurantul Militar, s-au ospătat, au dansat cu voluntarii, iar la sfârşit au cântat „La mulţi ani”, cu tortul în faţă. Întreg „spectacolul” a fost organizat şi pregătit din timp de 20 de voluntari ai Crucii Roşii, cu multă minuţiozitate. Mai tinerii reprezentanţi ai Palatului Copiilor s-au implicat şi ei, oferind un miniconcert de muzică populară şi cântece moderne.




După ospăţ, cu forţe proaspete, vârstnicii s-au dedat la distracţie. Voluntarii i-au invitat la dansuri nostalgice, din tinereţea lor, la vals, tangou, sau chiar la ... dansul pinguinului şi braşoveanca.


Pentru trei ore, oamenii au uitat de bolile bătrâneţii, de sărăcie ori de singurătate, şi s-au simţit din nou sprinteni ca în tinereţe. Cu totul, au fost 110 bătrâni, o parte din ei de la Consiliul Local Bacau, iar altii de la Consiliul Judetean Bacau. Fiecare din ei fiind asistatii Crucii Rosii Bacau.





Puţini dintre ei au venituri ceva mai răsărite. „Ghinioniştii” care au lucrat la CAP au pensii de 70 de lei, iar în cazul celor mai „norocoşi”, pensia nu sare de 350 de lei. Majoritatea se hrănesc cu fasole şi cartofi, iar carnea sau fructele au ajuns pentru ei adevărate delicatese. Noroc că, lunar voluntarii Crucii Roşii le oferă pachete generoase de alimente. De Paşte sau de Crăciun, îi mai surprind chiar şi cu câte un ... televizor.





Dintre bătrânii ajutaţi de voluntari, o situaţie aparte o are Viorica Rusu, de 72 de ani. Are amândouă mâinile secţionate: stânga de la cot, iar dreapta de la jumătatea antebraţului. Accidentul s-a întâmplat demult, în tinereţe – femeia trebuia să introducă lenjeria în maşina de călcat industrială, iar colega sa, din neatenţie, a pornit utilajul mult prea repede, înainte ca femeia să apuce să-şi scoată mâinile din maşină.


Ca să nu dea în cangrenă, doctorii i-au făcut apoi vreo şapte operaţii. Acum, bătrâna este singură şi are o pensie de 300 de lei. Soţul i-a murit, iar fata are familia ei şi locuieşte departe. Din când în când, o altă pensionară o mai ajută la treburile casnice. La îmbăiere şi la îmbrăcare, tot ea este omul de bază al Vioricăi Rusu. Din fericire, voluntarii Crucii Roşii o vizitează destul de des. De Paşte i-au adus un televizor, să-i ţină de urât în zilele de singurătate. De regulă îi fac cumpărăturile, o ajută să-şi ia medicamentele şi chiar să ... mănânce.


La petrecerea de la restaurantul Militar, de pildă, tinerii i-au tăiat carnea bucăţele, la fel şi sărmăluţele, apoi i-au dat să mănânce cu lingura. Dar cel mai mult, pe bătrână o încântă aşa-zisele ore de socializare cu tinerii de la Crucea Roşie. Atunci îşi aminteşte de tinereţe, împărtăşeşte din experienţa ei de viaţă şi se simte mai puţin singură.

Sursa: Gandul





De ce sa te inscrii la crucea rosie? :)

Vei fi mai fericit in clipa in care vei invata sa daruiesti.



Un strop de fericire, un gand bun, o casa a prieteniei.
Crucea Rosie reprezinta un proces de durata.O posibilitate de a cauta, de a gasi lucruri, sentimente,caractere noi. Dar ce-l mai important lucru este acela de a ajuta. De cate ori nu ai trecut pe langa o persoana nevoiasa si te gandeai cum sa o ajuti ? De cate ori nu ti-ai dorit sa ai sansa sa acorzi o mana de ajutor ? Acum ai sansa de a intra in grupul voluntarilor.

Aici inveti sa stergi o lacrima din sufletetul unui om care cere ajutorul, si sa asezi la loc de cinste un zambet. Inveti sa te bucuri de surasul celui din jur. Ai sa fii eroul unui caz fericit. Crucea rosie te ajuta sa deschizi ochii si sa vezi adevaratele tale puteri, si limitele la care esti supus. Avand in vedere ca activitatea te conduce la impliniri vei fi cu adevarat un om implinit,un om de valoare. Vei iesi din anonimat, vei aprinde flacara ambitiei si vei ajunge mai sus decat credeai.Vei ajuta la implinirea sperantelor,a viselor. Vei castiga respectul celor din jur,dar mai ales vei invata sa te respecti pe tine.Vei fi un om mai bun castigand cu adevarat titlul de om.

Viata va deveni o aventura in care scopul va fi nobil. Iti vor ramane intiparite intr-un colt de inima amintirile unui chip trist pe care tu l-ai ajutat sa zambeasca sa cunoasca bucuriile vietii.Nimic nu este mai frumos decat sa daruiesti.Sa te bucuri impreuna cu cel de langa tine si sa impartiti acelasi scop. Important este sa iti doresti si mai ales sa ai o incredere oarba in tine sa stii ca tu esti unul dintre persoanele care pot sa aduca o raza de soare in sufletele triste. Motive sunt multe sa te inscrii la Crucea Rosie.Cu siguranta vei fi mult mai bogat. Nu ma intelegeti gresit,nu ma refer la bani ci la prieteni pe care ii vei capata, la acea legatura a sufletului ce se realizeaza prin armonie.

Dupa ce vei intra in cercul nostru vei vedea ca lumea iti va parea mult mai buna si chiar va fi mai buna, deoarece toti vrem sa schimbam oameni dar nimeni nu face nimic. Tu ai sansa sa faci un prim pas. Te asteptam in familia noastra,sa deschizi usa inimii tale.Sa inveti ca atunci cand ziua se termina sa nu te gandesti doar la ce ai facut bun pentru tine ci sa te gandesti carui persoane i-ai facut un bine astazi.

  Un gand bun pentru o lume mai buna. Va invit la Crucea Rosie, astfel veti avea prilejul sa aflati ca viata este cel mai frumos dar. Iar atitudinea ta fata de ceilalti va reprezenta respectul pe care ti-l acorzi tie. Noi suntem impreuna pentru Umanitate. Suntem o forta care lupta pentru batranii care ne pot fii bunici, pentru cei care au fost loviti de lacrimile nemiloase ale ploiii si iti spun ca aici este nevoie si de tine. Iti spun cu zambetul pe buze ca te asteptam sa faci parte din familia noastra.

Articol redactat de voluntara noastra, Elena Rosu



joi, 2 octombrie 2008

Ziua Internationala a Batrânilor


Sute de bacauani de vârsta a treia au serbat ieri, alaturi de autoritati si organizatii umanitare, Ziua Internationala a Persoanelor Vârstnice. Fie ca au participat la manifestari culturale, fie ca au stat de vorba la o masa festiva sau au dansat, acestia au avut parte de momente demne de pastrat in amintire, s-au simtit din nou tineri si impliniti si au acumulat rezerve de speranta si seninatate pentru amurgul vietii.
                                                                                                                 
 “Pensimica

Programul festiv oficial a inceput la ora 10 la Cercul Militar Bacau, locul unde s-au reunit beneficiarii Fundatiei de Sprijin Comunitar (FSC). Actiunea “Din respect pentru bunici” s-a desfasurat in parteneriat cu organizatiile catolice Caritas si “Sfânta Fata a lui Isus”. La intrarea in sala, invitatii au putut admira o expozitie de poezie si pictura realizata de elevi in cadrul concursului “Cu drag bunicilor nostri”. Intâlnirea a fost deschisa printr-o piesa de teatru prezentata de trupa Idealuri (formata din pensionari de la centrul FSC “Dr. Stefan Ciobanu”) si intitulata sugestiv “Pensimica”. Piesa a implicat si publicul si a atins probleme majore ale pensionarilor din România - pensiile mici, medicamentele, facturile, copiii plecati la munca in strainatate sau vânzarea de bunuri din casa la târg pentru câtiva lei in plus. Ineditii actori si-au propus sa prezinte autoritatilor aceste probleme printr-o petitie. La pregatirea documentului au asistat reprezentanti ai Casei de Pensii, Primariei si Prefecturii. Au urmat dezbateri privind siguranta publica pentru batrâni, serviciile comunitare adresate acestei categorii si activitatea la vârsta a treia, apoi momente artistice sustinute de asistatii FSC si elevi de la Liceul de Arta “George Apostu” si, la final, un prânz festiv.

O amintire pe cinste

Vârstnicii bacauani au fost sarbatoriti, de la ora 11, si la Restaurantul Militar Bacau, unde Crucea Rosie (CR) a organizat o petrecere in toata regula pentru asistatii sai si nu numai, cu titulatura “Deschideti o usa”. Invitatii au servit o masa ca de revelion, au savurat spectacolul pregatit de voluntarii CR si tineri de la Palatul Copiilor, au povestit câte in luna si in stele si nu s-au sfiit sa iasa la dans ca in vremurile bune. La urma, au primit mici daruri constând din obiecte de prima necesitate. “Am dorit sa le daruim un strop de lumina si caldura sufleteasca celor care au muncit o viata pentru a crea lucruri de care ne bucuram cu totii”, a spus directorul CR Dan Babliuc. “E tare frumos aici, va fi o amintire pe cinste. Nu am mai avut parte de multa vreme de asa momente”, a spus una dintre sarbatorite, Virginia Iamandi, de 72 de ani, adusa de masina CR tocmai de la Secuieni.

Parada mastilor

Spiritul lui 1 octombrie nu i-a ocolit nici pe vârstnicii protejati de fundatia “Constantin Brâncoveanu” sau de caminul de batrâni. La Casa de Cultura din Slanic Moldova, fundatia “Brâncoveanu” a organizat festivalul etnofolcloric “Din batrâni, de la români la bacauani”. “Manifestarea face parte din proiectul «Ansamblul Brâncoveanca - renastere culturala si artistica la vârsta a treia», având ca scop schimburile interculturale intre grupurile artistice de vârstnici din comunele Asau si Oituz si municipiul Bacau”, a precizat presedintele organizatiei, Carmen Silitra.

In paralel, asistatilor Caminului pentru Persoane Vârstnice (CPV) li s-a oferit o expozitie de masti si sculpturi amplasata chiar in incinta azilului, o petrecere cu masa festiva, sampanie si dans, dar si promisiunea ca “la sfârsitul saptamânii vom face, in premiera, o excursie de doua zile la Zugreni”, asa cum a declarat directorul CPV Victor Salomia.

Sursa: Observator

Sarbatoare dedicata varstnicilor


            Peste o suta de batrani in programul de ingrijire la domiciliu a Crucii Rosii Bacau s-au putut bucura ieri, de un eveniment organizat special pentru ei. Cu acest prilej, Dan Babliuc , directorul filialei bacauane a Crucii Rosii , a declarat ca "am vrut ca in aceasta zi sa oferim un moment aparte parintilor nostri ce sunt, sub ingrijirea noastra. Scopul nu este altul decat de a demonstra ca noua ne pasa si faptul ca ei se afla aici, este o dovada ca s-a realizat o punte de legatura intre noi."

          In scurt timp atmosfera degajata de glasul tinerilor si emotiile celor care au ales sa onoreze ringul de dans a fost una deosebita, lucru care a determinat-o pe una dintre doamnele prezente sa spuna ca se simte din nou ca la 20 de ani. " Ma simt atat de fericita ca imi e greu sa ma exprim in cuvinte. Traiesc acum sentimente pe care le aveam atunci cand mergeam la baluri.  Iata, ca acum am 77 de ani, iar acest eveniment nu a facut de cat sa imi trezeasca amintiri placute", a declarat Burla Zoita. Veniti din Colonesti, Secuieni, Traian dar si din Bacau, toti cei prezenti s-au simtit excelent si acest lucru a fost remarcat de catre voluntari. " Bucuria din ochii lor nu poate decat sa se transforme in ganduri bune.  Am facut eforturi ca aceasta manifestare sa aiba loc, insa a meritat!", a adaugat Cristi Tabacaru, voluntar.

Sursa: Desteptarea

Crucea Roşie, pepinieră de „stranieri”


Zeci de tinere din Bacău au urmat cursurile de soră medicală, ca să lucreze în Italia. Diplomele cu sigla Crucii Roşii sunt mai bine privite în Occident decât cele emise de universităţile de medicină. 

Peste 100 de băcăuani s-au înscris la cursurile organizate de Crucea Roşie pentru soră medicală, baby-sitter şi îngrijitor la domiciliu.

Înscrierile continuă până la sfârşitul acestei săptămâni, iar viitorii cursanţi sunt siguri că pe baza diplomei obţinute îşi vor găsi mai rapid un loc de muncă în străinătate. „Au venit şi femei de la ţară, care aveau soţi la muncă în Italia şi voiau să-i urmeze. Cu diploma de la Crucea Roşie erau primite cu încredere de orice familie italiană”, a spus Dan Babliuc, director la Crucea Roşie Bacău.

Cursurile de baby-sitter durează trei luni şi costă până la 700 de lei. Cei care vor să îngrijească bătrâni sau să lucreze ca infirmiere în spitalele din Vest urmează şase luni de cursuri, contra sumei de 1.000 de lei.

Cristi Tăbăcaru (18 ani) este elev la Liceul Sportiv, secţia de lupte greco-romane. Cristi are certificat de soră de Cruce Roşie şi de îngrjitor la domiciliu. El este singurul băiat care s-a încumetat, anul trecut, să urmeze aceste cursuri.

„Am grijă de o bătrână fără mâini şi de o altă doamnă de 92 de ani, care în timpul războiului a fost şi ea soră de Cruce Roşie. Le fac curăţenie, cumpărături, stăm de vorbă”, spune Cristi. După finalizarea liceului, tânărul vrea să plece în străinătate.

Sursa: Adevarul

miercuri, 1 octombrie 2008

1 Octombrie, Ziua Varstnicului

La multi ani!!!

             


Din nou, cu mic cu mare, ne-am adunat fortele aducand un zambet cu totul special unor oameni cu totul deosebiti. Nimic mai special decat in povestile rostite de acesti oameni cand eram noi mici, de jocurile cu care ne antrenau pentru viata, de sfaturile lor, de vocile blande dezmierdandu-ne clipa de clipa.

             Insa tristetea isi face aparitia, cand roata se intoarce, si devenind ei copii, si noi adulti....copii de varsta a treia, avand nevoie de un sprijin, in jargonul lor „o carja”, o alinare, facandu-si aparitia si de aceasta data „Crucea Rosie” cu micile si marile ajutoare: voluntarii. O viata ce pleaca de la suma unor schite, marturii, povete, este una feerica, apartinand unui basm care poate fi citit doar in aceasta zi, in memoria povestilor rostite odata de ei, catre noi, de catre acesti minunati voluntari.

Astfel, noi, am pregatit o masa festiva, unde timpul si locul erau nedefinite, anii erau lungi dar si frumosi, tortul nu mai era numarat la singural ci la plural, facandu-i pe moment sa uite de toate grijile, de toate momentele triste din teneretile lor. 

 Ne ignoram unul pe celalalt pana la un moment de criza, cand dam buzna pe la toti, cerem ajutoare, deoarece ne-am agonisit prea mult si intr-un moment de critica, dam cu stangul in dreptul.
                                       
Am inceput undeva la sfarsitul iernii, fara asteptari iesite din comun, un alt proiect „Deschide o usa”.
         
             Proiectul a fost acceptat, si derularea a avut succes. Le-am deschis, noi, varstnicilor inima, si ei la randul lor, ne-au deschis usa fizic, ne-au primit cu bratele deschise, cu sperantele inflacarate in ei, si noi, speram ca nu i-am dezamagit, am incercat pe cat posibil sa amelioram situatia lor, luandu-ne drepturile de parinte si de voluntar cu simt de raspundere, fapt care mi-a umplut sufletul de bucurie. Afost abilitatea lor, rabdarea, curajul de care au dat dovada.Va multumim anticipat pentru devotament, si pentru prezenta dumneavoastra la aceasta masa festiva de ziua dumneavoastra.
 

Redactat de voluntara noastra Iordache Sonia Ioana