În această perioadă magică a Sărbătorilor, voluntarii au cules roadele eforturilor muncii lor depuse de până acum, pentru a-l ajuta pe Moș Crăciun să împartă cadouri familiilor, copiilor și persoanelor nevoiașe din localitățile Onești, Slănic Moldova, Oituz, Moinești, Comănești, Corbasca și Răcăciuni.
În continuare, ajutoarele lui Moșu' pregătesc pachete și pentru alte persoane, unde Caravana Moș Crăciun va poposi în fiecare zi, inclusiv miercuri, 21 decembrie.
Povestea unor suflete
O poveste ce nu începe cu A fost odată ca niciodată ... ci cu au fost dintotdeauna niște suflete ce nu s-au putut bucura de Sărbători ... Sunt ani în viața noastră când nu ne mai dorim nimic de Crăciun decât să nu mai suferim atunci când avem dureri insuportabile, când bradul nu mai are rost să îl împodobim sau nu ne permitem să-l avem, când nu mai avem forță să muncim pentru masa de Crăciun sau nu mai avem pe nimeni din familie cu care să împărțim bucuria bucatelor preparate cu drag, a colindelor sfinte dar mai cu seamă plăcerea de a sta împreună cu cei dragi.
Au fost dintotdeauna oameni care s-ar fi bucurat să le vorbești, să le zâmbești, să îi asculți...
În cadrul vizitelor noastre la domiciliu, am văzut nenumărate locuințe friguroase, neîncăpătoare pentru 10-12 suflete, am întâmpinat multe lacrimi de durere și am ascultat destăinuirile persoanelor care se zbat în ghearele sărăciei.
Toate aceste experiențe au avut un efect puternic asupra noastră dorind să facem mult mai multe pentru ei, deși ori de câte ori le călcam pragul aceștia se bucurau enorm.
Pentru a reuși să facem mai multe și pentru a duce câte puțin din spiritul Crăciunului, noi, cei de la Crucea Roșie Bacău am demarat în anul 2006, un proiect promițător - Caravana Moș Crăciun, ce s-a dovedit a fi de un real succes pe tot parcursul acestor ani.
Suntem în apropierea Crăciunului şi peste tot răsună colinde, oamenii se pregătesc de sărbătoare şi mulţi sunt deja în vacanţă. Pentru că această perioadă implică şi ceva amintiri m-am gândit să vă propun astăzi un alt fel de material, un alt tip de amintire.
Și astfel, o amintire prețioasă este cea în care niște bătrânei ne spun povestea lor într-un colț de cameră, singuri și deznădăjduiți. Pentru ei urma durerii suferite de-a lungul anilor apăsători nu se va șterge oricâtă vreme va trece, căci chipurile lor înnecate în lacrimi trădează felul lor de a vedea lumea, care îți dă în același timp melancolie, modestie, bucurie și înțelepciune.
În jurul lor domnea o liniște deplină, care din când în când era întreruptă de tusea înecăcioasă și oftările acestor suflete singuratice.
Când am mers la ei, împăcați fiind cu cei patru pereți ai cămeruței în care locuiau, le-a fost greu să ne deschidă ușa, necunoscând prea bine sunetul bătăilor la ușă.
La vederea voluntarilor și a Moșului de la Crucea Roșie Bacău, acești bătrâni au rămas pentru câteva clipe muți de uimire, după care au urmat zâmbete și mulțumiri.
Pe de altă partea povestea copiilor care îl așteptau pe Moșu' trădează o viață plină de vise.
Mulți dintre ei așteptau uitându-se pe fereastră, fiindu-le gândul la personajele magice dintr-o lume a viselor plăsmuită cu grija unui sculptor. Aceștia așteaptă venirea celui care împarte cadouri copiilor ce au fost cuminți întrebându-se : "Oare o să vină Moșul și la mine?"
Sunt micuți care scriu Moșului scrisori cu dorințe copilărești dar și dorințe care te copleșesc de emoții dorindu-și să aibă și ei parte de dulciuri și jucării sau măcar să aibă ce mânca și să aibă ceva hăinuțe mai groase care să le țină de cald, pe când alții își doresc ca mama sau tata să nu mai plângă de durere, neînțelegând de fapt crunta boală a acestora.
Pe unii dintre ei i-am regăsit mai mari, mai triști dar cu multe speranțe iar pe alții i-am cunoscut anul acesta, fiind prima oară pentru ei când au primit cadouri de la Moș Crăciun.
Cu ajutorul partenerilor și prietenilor noștri: Asociația Betania, Hypermarket Real, Metro, Carrefour, C.N Pedagogic, C.N. Catolic, C.N. V. Alecsandri, Liceul de Artă G. Apostu, C. N. Economic, C.N. Ferdinand I, C.N. Anghel Saligny, Școala Postliceală Mihai Eminescu - anul I, C. N. Ghe. Vrânceanu, Școala Ion Creangă, Școala Mihai Drăgan, Șc. Alexandru Ioan Cuza, Grădinița nr. 18, le-am dus pachete de care aceștia aveau mare nevoie. Bineînțeles că spiridușii și ajutoarele Moșului au avut grija ca dulciurile să fie nelipsite din sacul acestuia! Ne-am bucurat să le vedem chipurile zâmbind și uitând pentru câteva clipe de necazurile lor. Ce poate fi mai frumos decât un zâmbet de copil sau o îmbrățișare plină de recunoștință a unui bunic?
Pe noi ne-au crescut părinții și nu am știut ce este greul când am fost mici copii. Pe ei însă îi maturizează înainte de vreme, problemele și nivelul greoi de trai. Nu are cine să îi ajute decât oamenii ca noi, cei care vor să aducă o schimbare comunității.
Povestea Caravanei nu se încheie aici... te lasă pe tine să o continui. Să ne spui despre omul care ești tu, în această perioadă magică a sărbătorilor când timpul așează între credință și civilizație istoria unui nou început.
Articol publicat de: Ioana Cleanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Parerea dumneavoastra conteaza, astfel va invit sa comentati.